Introducere
Modul de petrecere a timpului liber este determinat, pe de o parte, de caracteristicile socio-demografice ale persoanelor, de gusturile acestora şi de posibilităţile lor, iar pe de altă parte, de oferta de servicii (Urse, 1996). De exemplu, frecventarea cinematografelor, întâlnirile, petrecerile şi preocupările sportive sunt influenţate de ocupaţie, de nivelul de şcolaritate şi de vârstă (Urse, 1996).
Am iniţiat această cercetare cu scopul de a identifica legături între modul de petrecere a timpului liber şi nivelul agresivităţii. Tema abordată nu este nouă. S-au realizat numeroase cercetări asupra relaţiilor între agresivitate şi vizionarea unor emisiuni în care sunt prezentate scene de violenţă sau între agresivitate şi practicarea unor jocuri video în care participanţii trebuie să distrugă obiecte ori să elimine inamici. Ceea ce aduce nou cercetarea noastră este faptul că nu stabileşte de la început activitatea pentru care se investighează relaţiile cu agresivitatea, ci alege activităţile efectuate în timpul liber de un număr mare de persoane şi urmăreşte modul în care practicarea uneia sau a mai multora dintre aceste activităţi se asociază cu valori mari ori, din contră, cu valori mici ale agresivităţii.
Chestionarele utilizate în această cercetare (A şi TL) au fost administrate la 199 de persoane. Majoritatea participanţilor au domiciliul în mediul urban (86%).
Din eşantion au făcut parte: elevi (8,4%), studenţi (14,0%), persoane cu loc de muncă (56,4%), persoane care nu au vârsta de pensionare şi nu au loc de muncă (8,4%) şi pensionari (12,3%). O persoană nu a răspuns la rubrica referitoare la ocupaţie.
Cercetarea a fost efectuată în perioada iulie-august 2012, în judeţele Arad, Braşov, Cluj şi Timiş. Chestionarele au fost administrate individual şi toţi respondenţii şi-au dat acordul de a participa la cercetare.
Instrumente
Chestionarul de evaluare a agresivităţii (chestionarul A), construit de Albu, Herbei şi Văsar (2013) se compune din 30 de itemi, grupaţi în şase scale, care evaluează componente ale agresivităţii: Ostilitate, Agresivitate fizică îndreptată spre sine, Agresivitate fizică îndreptată spre alţii, Agresivitate verbală îndreptată spre sine, Agresivitate verbală îndreptată spre alţii şi Furie.
Chestionarul TL, pe care l-am construit special pentru această cercetare, serveşte la identificarea activităţilor efectuate de respondent în timpul liber şi a celor pe care ar dori să le efectueze.
Se precizează, la începutul chestionarului, sensul atribuit timpului liber: „timpul în care nu sunteţi la şcoală sau la serviciu, nu lucraţi pentru şcoală sau pentru serviciu, nu vă deplasaţi spre/de la şcoală sau serviciu, nu dormiţi, nu mâncaţi, nu efectuaţi muncile gospodăreşti obişnuite (de exemplu, nu gătiţi, nu spălaţi vase, nu faceţi curat) şi nu faceţi cumpărăturile obişnuite”.
În prima parte a chestionarului i se cere respondentului să se gândească la o săptămână obişnuită, de luni până duminică, să noteze cât mai detaliat activităţile pe care le desfăşoară în timpul liber şi să aprecieze, pentru fiecare, ce procent ocupă din timpul liber total.
În partea a doua a chestionarului, respondentul trebuie să noteze activităţile pe care le-ar efectua dacă ar avea posibilitatea să îşi petreacă timpul liber aşa cum doreşte şi să indice, pentru fiecare, ce procent i-ar plăcea să ocupe din timpul liber al unei săptămâni obişnuite (de luni până duminică).
Concluzii
Atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, au fost identificate activităţi care, atunci când sunt practicate sau/şi dorite a fi practicate în timpul liber, se asociază cu valori ridicate ale unor componente ale agresivităţii şi au fost puse în evidenţă activităţi care, atunci când sunt practicate sau/şi dorite a fi practicate în timpul liber, se asociază cu valori scăzute ale unor componente ale agresivităţii.
De asemenea, pentru unele componente ale agresivităţii au fost depistate condiţii (numite în articol „situaţii în care agresivitatea este mai mare”), legate de practicarea sau de nepracticare unor activităţi în timpul liber, astfel încât, pe măsură ce creşte numărul de condiţii îndeplinite (adică, numărul de „situaţii în care agresivitatea este mai mare” care sunt prezente), creşte şi nivelul de agresivitate.
Bibliografie
Albu, M., Herbei, C., Văsar, C. (2013). Un nou chestionar pentru evaluarea agresivităţii. În: M. Albu (coord.), Cercetări în psihologie şi ştiinţele educaţiei, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, pag. 9-26.
Pronovost, G. (2003). Hommage à monsieur Joffre Dumazedier par monsieur Gilles Pronovost, professeur à l[Université du Québec à Trois-Rivières, la adresa http://www.loisirquebec.com/
doc/file/Hommage_a_Dumazedier. pdf (vizitată în 11 februaire 2013). Urse, L. (1996). Timpul liber al tinerilor, Calitatea vieţii, anul 7, nr. 1-2, pag. 119-128, la adresa http://www.
revistacalitateavietii.ro/ 1996/CV-1-2-1996/CV-1-2-1996. pdf (vizitată în 2 februarie 2013). Urse, L. (1998). Evoluţia modalităţilor de petrecere a timpului liber şi factorii determinanţi (1993-1997), Calitatea vieţii, anul 9, nr. 1-2, la adresa http://www.
revistacalitateavietii.ro/nr1_ 2pe1998.html (vizitată în 2 februarie 2013). Urse, L. (2002). Preocupările de timp liber ale românilor în comparaţii internaţionale, Calitatea vieţii, vol. XIII, nr. 1-4, la adresa http://www.
revistacalitateavietii.ro/ 2002/CV-1-4-2002.pdf (vizitată în februarie 2013).
Leave A Comment