Ştirile apărute în ultimii ani, în ziare şi pe pagini de internet, referitoare la situaţia stresului în România sunt alarmante. Reproducem doar câteva dintre ele:

Sunt, oare, românii, mai stresaţi decât alte popoare? Există şi voci care neagă acest fapt, susţinând că mulţi români cred că suferă din cauza stresului, dar numai 39% dintre români  sunt afectaţi, cu adevărat, de stres. Cercetările efectuate de către Comisia Europeană cu privire la percepţia cetăţenilor Uniunii Europene asupra nivelul de stres la care sunt supuşi au poziţionat România în fruntea clasamentului. Potrivit studiului Inteligenţa emoţională la locul de muncă, realizat de Competent Consulting, care surprinde simptomele de stres şi nu percepţia asupra stresului, numărul românilor afectaţi fizic şi emoţional de stres este mult mai scăzut decât cel prezentat de statistici (1).

Prin cercetarea pe care am efectuat-o am încercat să aflăm cum se auto-evaluează românii în privinţa nivelului de stres şi să identificăm principalele surse de stres în România zilelor noastre.

Cercetarea a fost efectuată în lunile martie-mai 2008, în mai multe localităţi urbane şi rurale din Banat şi Transilvania. Eşantionul de subiecţi a fost format din 564 de persoane (din Banat 228 de persoane, din care 105 bărbaţi şi 123 de femei, iar din Transilvania 336 de persoane, din care 150 de bărbaţi şi 186 de femei). Chestionarul conţine 67 de evenimente, printre care figurează cele 49 de evenimente ale listei de pornire, dar cu câteva modificări de formulare.

Fiecărui subiect i s-a cerut să aprecieze, pe o scală cuprinsă între 0 şi 100, cât de stresat se consideră în momentul actual şi să descrie, pe scurt, evenimentele (fericite sau neplăcute) care au intervenit în viaţa sa în ultimii doi ani, indicând pentru fiecare din ele, printr-un număr cuprins între 0 şi 100, cât de tare l-a stresat în momentul în care s-a produs (0=foarte puţin; 100=foarte mult). După aceasta, subiectului i s-a înmânat lista cu evenimente stresante şi i s-a dat posibilitatea să completeze răspunsul său, adăugând evenimente trăite în ultimii doi ani care l-au stresat, dar pe care le-a uitat sau le-a ignorat.

Cele 564 de persoane care au răspuns la chestionar au menţionat 4223 de evenimente. Dintre acestea, 305 sunt distincte.

În lista obţinută în urma cercetării sunt incluse patru tipuri de evenimente:

Unele evenimente au efecte plăcute, altele au, în general, efecte neplăcute. Subiecţii au indicat între 0 şi 28 de evenimente stresante.

1. Majoritatea persoanelor raportează destul de puţine evenimente stresante trăite în ultimii doi ani (în medie, 7,48 evenimente/persoană).
2. Media nivelului de stres actual (m=49,54) este puţin mai mică decât 50, adică decât mijlocul intervalului în care subiecţii puteau face aprecierea, ceea ce înseamnă că persoanele cuprinse în cercetare nu se simt foarte stresate.
3. Nu apar deosebiri semnificative, nici în ceea ce priveşte nivelul stresului actual şi nici în privinţa nivelului mediu al stresului provocat de evenimentele trăite în ultimii doi ani, între persoanele care sunt angajate, cele care nu sunt angajate, elevi şi studenţi şi persoanele aflate în alte situaţii (pensionari, liber profesionişti etc.).
4. Printre evenimentele stresante notate cel mai frecvent şi printre cele care au generat niveluri mari de stres nu apar evenimente sau situaţii legate de munca depusă sau de mediul organizaţional în care subiecţii îşi desfăşoară activitatea. Face excepţie evenimentul „156. Ai avut (ai) de elaborat o lucrare ştiinţifică (proiect, carte, teză de doctorat etc.).”, care generează un stres intens şi care a fost notat doar de persoane care lucrează în instituţii bugetare (2 persoane) sau în firme particulare (11 persoane).
5. Evenimentele legate de activitatea la locul de muncă provoacă un stres mai intens doar elevilor şi studenţilor.
6. Evenimentele legate de starea materială sunt cauze de stres intens numai pentru elevi şi studenţi şi pentru cei care nu sunt angajaţi. Celorlalte grupuri de persoane le provoacă un stres de nivel mediu.